Într-o zi caldă și însorită, pe tărâmul în care zeii și învățații își găsesc inspirația în lumina soarelui, un porumbel brăzdează cerul. Nimic neobișnuit până acum, cu excepția faptului că porumbelul e de lemn, își mișcă aripile prin puterea aerului sau a aburilor și parcurge o distanță de 200 metri. Creatorul său, Archytas din Tarentum, filosof, matematician, astronom și strateg militar grec, îl urmărește mândru cu privirea. Ceilalți spectatori își dau cu părerea: se mișcă ajutat de scripeți și contragreutăți ca să câștige altitudine, zic pricepuții. Însă indiferent de bănuielile lor, porumbelul lui Archytas, construit acum mai bine de 2000 de ani, rămâne primul robot din istorie.
În secolulul al-XII-lea, Ismail Al-Jazari, inginer, inventator, matematician și artist arab, pasionat de mecanică, creează prima orchestră automatizată care să asigure divertismentul la petrecerile sultanului. Compusă din patru muzicieni robotizați, mașinăria prevăzută cu un mecanism foarte complex era setată să redea mai multe melodii prin simpla apăsare a unor butoane. Orchestra lui Al-Jazari este considerată primul computer programabil din istorie.
Mai târziu, după ce a studiat invențiile lui Al-Jazari, Leonardo da Vinci, pictor, sculptor, inginer, inventator, scriitor, a realizat un ceas pus în mişcare cu ajutorul apei, un leu-robot, un tun cu aburi și o pompa hidraulică. Cel mai ambițios proiect al său a fost însă un cavaler mecanic, îmbrăcat în armură medievală germano-italiană, care, cu ajutorul unui sistem de scripeți și cabluri, se putea așeza și ridica, dădea din cap și își încrucişa braţele, ba chiar își ridica singur viziera coifului din metal. Ceea ce este cu adevărat impresionant este că în zilele noastre, adică în 2002, Mark Rosheim, robotician NASA, a făcut după schițele lui da Vinci propriul cavaler mecanic, perfect funcțional.
În 1560, regele Philip al-II-lea al Spaniei se roagă la Dumnezeu să-i salveze fiul bolnav și promite, la schimb, să facă el însuși un miracol. Ca să-și țină cuvântul, îl angajează pe ceasornicarul şi inventatorul Juanelo Turriano să facă o reprezentare cât mai realistă a călugărului Diego de Alcala (Sfântul Diego). Așa se naște robotul cu chip de călugăr, cu mâini și picioare mobile, care își mișcă buzele când rostește o rugăciune sau sărută mătăniile. Cu voia lui Dumnezeu, călugărul mecanizat funcționează impecabil și azi! Este expus într-unul dintre muzeele Institutului Smithsonian din Washington.
În timpul unei călătorii la Lyon, Napoleon I descoperă războiul de țesut semiautomat inventat de Joseph Marie Charles, supranumit Jacquard (da, de aici și numele țesăturii). Perfecționat în timp de autorul său, războiul de țesut semiautomat a pus bazele Revoluției Industriale și a dus la o dezvoltare fulminantă a orașului, dar în același timp la numeroase concedieri, deoarece forța de muncă umană a fost înlocuită cu munca mecanizată. Studiat îndeaproape, s-a constatat că structura războiului de țesut semiautomat este asemănătoare celei a unui computer modern.
Inspirat de Jaquard, Charles Babbage, matematician și inginer mecanic englez, proiectează mașina de calcul analitică, însă invenția nu-i este apreciată la adevărata valoare decât după moarte. Odată cu evoluția tehnologiei, matematiciana Ada Lovelace scrie primul program pentru mașina lui Babbage, care devine prima mașină de calcul programabilă, cu memorie, unitate de control și calculator, similară computerelor moderne. Babbage este considerat unul dintre părinții informaticii.
În 1941, inginerul german Konrad Zuse, supranumit “părintele computerului”, a creat Z3, primul calculator controlat printr-un program, care avea toate componentele computerelor moderne: procesorul de date, memoria și unitatea externă. Cinci ani mai târziu, este lansat primul calculator electronic de uz general, denumit ENIAC ("Electronic Numerical Integrator And Computer"). Conceput și proiectat de John Mauchly, fizician și inginer amercian, și John Presper Eckert, inginer și profesor de la Universitatea Pennsylvania, mecanismul cântărea 30 de tone, conținea peste 100.000 de componente electronice și era programat să calculeze tabelele cu tragerile artileriei americane.
În 1973, Martin Cooper, manager general la Motorola, face primul apel telefonic de pe un dispozitiv mobil, în timp ce se plimbă pe stradă. Din nefericire, nu a avut succesul scontat. Abia după încă 10 ani de perfecționare și teste, în 1983, s-a lansat Motorola DynaTAC 8000x, primul telefon mobil atestat de o autoritate competentă. Aparatul cântărea aproape un kilogram, măsura 25 de centimetri lungime, avea un timp de încărcare de 10 ore şi o autonomie de doar câteva zeci de minute.
De-atunci, tehnologia a evoluat în ritm alert și a ajunsă să atingă aproape fiecare moment al existenței noastre: vrei o cafea sau un sandwich de la un automat, cumperi bilete de tren, cărți, haine sau pantofi de la un magazin virtual, eventual direct de pe telefonul mobil, plătești facturile online – în spatele tuturor stă aproape întotdeauna, discret, un computer. Dacă în trecut roboții păreau niște creaturi ireale, desprinse din cărțile și filmele SF, azi sunt parte din existența noastră cotidiană, de cele mai multe ori chiar indispensabili. Bun venit în era automatizării!